Într -un context global marcat de conflicte armate, tensiuni economice și crize umanitare persistente, Sevilla a început Conferința Internațională IV a Națiunilor Unite privind finanțarea pentru dezvoltare (FFD4). Este o întâlnire care nu numai că încearcă să reactiveze angajamentele în legătură cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG), dar, de asemenea, redefinește regulile jocului de cooperare internațională, a căror arhitectură pare să fie analizată.
Odată cu participarea a peste 12.000 de delegați și în jur de 70 de lideri mondiali, summitul – care este sărbătorit pentru prima dată în Europa – a fost inaugurat într -un mediu de optimism diplomatic. Ceremonia de deschidere, prezidată de secretarul general al ONU, António Guterres, președintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez și King Felipe VI, marchează începutul unei săptămâni cheie pentru viitorul ajutorului internațional.
Pe măsură ce provocările globale se înmulțesc – de la sărăcia extremă la schimbările climatice – țările în curs de dezvoltare se confruntă cu dificultăți grave în finanțarea politicilor publice de bază, cum ar fi sănătatea, educația sau infrastructura durabilă. Conform cifrelor recente ale ONU, aproximativ 3,3 miliarde de oameni trăiesc în țări în care dobânda datoriei depășește investițiile în servicii esențiale. La aceasta se adaugă un decalaj estimat de finanțare în 4 miliarde de dolari pe an, ceea ce împiedică să se deplaseze către ODD.
Din aceste motive, Summit -ul din Sevilla este considerat strategic pentru a redefini condițiile de cooperare internațională. „Angajamentul de la Sevilla”, un document cheie al conferinței, propune măsuri precum triplarea împrumuturilor băncilor de dezvoltare, crearea unui record global al datoriei, îmbunătățirea transparenței fiscale și asigurarea accesului egal la finanțare pentru femei. Pentru multe țări, acest efort colectiv este o oportunitate inalienabilă de a asigura recuperarea durabilă și echitabilă.
Marea absență a SUA
Cu toate acestea, absența Statelor Unite a generat un vid politic considerabil. Delegația SUA a comunicat oficial în urmă cu o săptămână, care nu va participa la summit sau nu va semna documentul final. Printre punctele care au motivat respingerea lor se numără referințele la politicile de gen, transferul de tehnologie, modificările fiscale globale și gestionarea datoriei multilaterale.
Dincolo de dezacordul punctual cu anumiți termeni, retragerea reflectă încă o dată schimbarea profundă a orientării sub administrarea lui Donald Trump. De la întoarcerea sa la președinție, Trump a întreprins o demontare progresivă a Usaidprincipala agenție de cooperare a SUA. Aproximativ 83% din programele lor au fost anulate, cunoscând impactul potențial asupra tratamentelor esențiale de sănătate din țările vulnerabile.
Această retragere răspunde, de asemenea, la o agendă geopolitică care prioritizează cheltuielile interne – cu propuneri precum atingerea a 5% din PIB, care a solicitat și țărilor aliate – în comparație cu angajamentele multilaterale. Distanța cu aliați tradiționali, cum ar fi Spania, s -a ascuțit după frecarea recentă la Summit -ul NATO de la Haga, iar poziția SUA din Sevilla confirmă o plecare structurală de la forumurile de cooperare globală.
Pedro Sánchez: Respingerea fără confruntare
În acest scenariu, Pedro Sánchez a adoptat o poziție de reafirmare a multilateralismului, evitând confruntările directe cu Statele Unite. Deși nu a îndrăznit să menționeze în mod explicit Trump, declarațiile sale din timpul Forumului Global Citizen Now au lămurit respingerea lor de reduceri de cooperare și angajamentul lor de a consolida 0,7% din PIB în ajutorul pentru dezvoltare.
Sánchez a prezentat summit -ul ca „apel la acțiune” și a insistat asupra necesității de a mobiliza mai multe resurse, de a elibera finanțare publică pentru țările sărace și de a se îndrepta către o impozitare internațională mai dreaptă, în care marile corporații contribuie la o mai mare echitate. Discursul său, în conformitate cu „angajamentul lui Sevilla”, reprezintă un răspuns direct la postulatele actualului guvern al SUA, dar fără a cădea într -o dialectică personalistă.
Cooperarea poate fi reproiectată fără SUA?
Întrebarea care apare forumul este inevitabilă: poate avansa sistemul de ajutor internațional de dezvoltare fără concursul celui mai mare donator global? Statele Unite reprezintă încă aproximativ 47% din fondurile umanitare internaționale, în ciuda reducerilor recente. Deși alte țări – ca Germania sau Regatul Unit – și -au redus contribuțiile, cazul american este deosebit de simbolic datorită caracterului său ideologic și structural.
De la ONU, secretarul general adjunct Amina Mohammed a lamentat absența Washingtonului și a sugerat că mai devreme sau mai târziu va fi obligat să se întoarcă la dialog dacă dorește să -și mențină influența pe scena globală. Logica multilaterală, apărată, este singura capabilă să ofere soluții comune provocărilor universale.
Conferința de la Sevilla ajunge într -un moment de fractură geopolitică și epuizare a modelelor tradiționale de cooperare. Deși absența Statelor Unite ridică îndoieli cu privire la eficacitatea consensului global, impulsul politic demonstrat de alți actori – ca Uniunea Europeană, America Latină sau guvernul spaniol în sine – consolidează ideea că mai există spațiu pentru acorduri constructive.
Ceea ce se întâmplă în următoarele zile în Sevilla nu va rezolva toate dezechilibrele arhitecturii financiare internaționale, dar ar putea marca o foaie de parcurs pentru o nouă etapă: mai descentralizată, mai diversă și, poate, mai rezistentă în fața fluctuațiilor politice ale marilor puteri.