Știri din Valencia – Știri din Comunitatea Valenciană
La 20 octombrie 1982, barajul Tous s-a prăbușit după ploi torenţiale, provocând moartea a cel puțin opt persoane și devastând orașe întregi de pe Ribera. Acest eveniment tragic, cunoscut sub numele de „Mlaștina Tous”, a schimbat pentru totdeauna regiunea și a lăsat o amprentă de neșters în memoria colectivă a regiunii.
Astăzi se împlinesc 42 de ani de la tragedia care a șocat Ribera Alta și Baja, când barajul Tous, incapabil să reziste presiunii apei acumulate de ploi, a cedat și a eliberat o masă imensă de apă care a inundat regiunea. Defectarea barajului, care a avut loc pe 20 octombrie 1982, a dus la una dintre cele mai mari dezastre naturale ale secolului XX în Spania. Apa a devastat infrastructura, afacerile și locuințele, lăsând mii de familii fără adăpost și provocând pierderi economice de peste 50.000 de milioane de pesete, în jur de 300 de milioane de euro astăzi.
O tragedie pe care Ribera nu o va uita niciodată
Mlaștina Tous nu numai că a luat viața a opt persoane, potrivit cifrelor oficiale, deși unele surse indică peste 20 de victime, dar a transformat complet viața celor care locuiau în orașe precum Gavarda, Sumacàrcer, Beneixida, Alberic, Alzira. şi Carcaixent. Devastarea a fost atât de rapidă încât, în multe cazuri, avertismentele au venit prea târziu. Apa a atins cote de până la cinci metri în unele orașe, în timp ce în altele, precum Benimuslem și Alzira, nivelul a depășit trei metri.
Catastrofa a fost rezultatul unei combinații fatale de ploi torențiale, care au depășit 1.000 de litri pe metru pătrat în Mola de Cortes, defecțiuni în infrastructura barajului și gestionarea proastă a situației de urgență. Porțile barajului nu au putut fi deschise la timp din cauza lipsei alimentării cu energie electrică și a lipsei generatoarelor funcționale, care au împiedicat eliberarea controlată a apei acumulate.
Noaptea tragediei
Ploaia începuse în după-amiaza zilei de 19 octombrie, fără a provoca inițial îngrijorare, deoarece Ribera este obișnuită cu inundarea râului Xúquer. Totuși, pe tot parcursul zilei următoare, precipitațiile au crescut în intensitate, atingând recorduri istorice. Situația s-a înrăutățit când, în noaptea de 20 octombrie, o pană de curent a făcut imposibilă exploatarea porților barajului, provocând o acumulare incontrolabilă de apă.
La ora 19.15, unul dintre pereții barajului s-a prăbușit, declanșând eliberarea a între 15.000 și 16.000 de metri cubi de apă pe secundă care au devastat regiunea Ribera. Orașele din apropiere au fost scufundate în câteva minute, vecinii urcând pe acoperișuri și balcoane cerând ajutor în timp ce apa acoperea totul în cale.
Intuiția a salvat multe vieți
Deși avertismentele autorităților au venit cu întârziere, experiența vecinilor, obișnuiți să se ocupe de inundația Xúquer, a fost esențială pentru ca mulți oameni să ia măsuri preventive. Multe familii s-au refugiat în părțile superioare ale caselor lor sau și-au evacuat pe cei dragi în locuri sigure. Cu toate acestea, viteza cu care s-a desfășurat tragedia a lăsat mulți oameni prinși, incapabili să scape la timp.
Lipsa mass-media a contribuit și ea la dezastru. Pana de curent a lăsat sistemele de avertizare inoperante, iar absența rețelelor de telefonie și a grupurilor electrogene operaționale a împiedicat coordonarea unui răspuns eficient la amenințarea în creștere.
Solidaritate după tragedie
În ciuda amplorii dezastrului, răspunsul de solidaritate nu a întârziat să sosească. Echipele de salvare, Armata și locuitorii orașelor din apropiere s-au mobilizat rapid pentru a-i ajuta pe cei afectați. Au fost distribuite alimente, medicamente și îmbrăcăminte, în timp ce orașele învecinate și-au deschis porțile pentru a primi familiile care au pierdut totul. Eforturile de curățenie și asistență au continuat săptămâni întregi, voluntari și soldați lucrând neobosit pentru a restabili normalitatea în Ribera.
Lecții învățate și impactul asupra meteorologiei
Mlaștina Tous nu numai că a marcat un înainte și un după pentru locuitorii din Ribera, dar a reprezentat și o schimbare profundă în gestionarea situațiilor de urgență și în meteorologia Spaniei. După catastrofă, infrastructura de măsurare meteorologică a fost consolidată și s-au modernizat sistemele de avertizare în toată țara, în special în bazinele hidrografice, cu încorporarea sistemelor automate de măsurare.
Rafael Armengot, geograf și meteorolog, a explicat că mlaștina Tous „a revoluționat meteorologia spaniolă”, forțând crearea unor rețele de protecție civilă mai eficiente și mai bine echipate. Înainte de dezastru, multe zone nu aveau suficiente stații de măsurare, ceea ce a făcut dificilă prezicerea evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi cel care a afectat La Ribera în 1982.
Drumul lung către justiție
După tragedie, mii de victime au început o lungă luptă pentru a obține despăgubiri echitabile și pentru ca statul să-și asume responsabilitatea pentru cele întâmplate. Pretențiile au continuat ani de zile, cu numeroase procese, procese și contestații pentru a obține despăgubiri care să permită celor afectați să-și refacă viața.
Reflecție finală
Mlaștina Tous continuă să fie, 42 de ani mai târziu, o reamintire a puterii distructive a naturii și a importanței de a avea o infrastructură sigură și sisteme de avertizare eficiente. Deși La Ribera a reușit să-și revină după tragedie, amintirile acelei nopți de octombrie rămân întipărite în amintirile celor care au trăit catastrofa.
Ce crezi că ar fi trebuit făcut diferit pentru a evita acest dezastru? Cum s-au schimbat măsurile de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență în ultimele decenii în Comunitatea Valenciană?
