12 migranți egipteni și bangladeshi au fost deportați din Albania în Italia sâmbătă, marcând un eșec timpuriu al planul controversat de deportare al guvernului Giorgia Meloni. Migranții, salvați pe mare și transferați anterior într-un lagăr de internare din Gjadër, în nord-vestul Albaniei, au fost returnați în Italia la bordul unei nave italiene de pază de coastă, după ce o instanță de la Roma a decis transferul lor imediat.
Grupul, care include patru persoane considerate vulnerabile, a petrecut doar trei zile în Albania. Plecarea sa reflectă eșecurile modelului de deportare pe care Meloni a încercat să-l implementeze pentru a gestiona rapid cererile de azil și a preveni sosirea migranților salvați pe teritoriul italian. Cu toate acestea, o decizie recentă a Curții Europene de Justiție și alte limitări legale au complicat punerea în aplicare a acestui plan. Recul din operațiune a deschis o puternică controversă în țară cu privire la viabilitatea modelului, susținut de guvernul italian și care a reprezentat o cheltuială aproximativă de 18.000 euro de persoană.
Scopul principal al modelului Albaniei a fost soluționarea cererilor de azil în maximum 28 de zile și repatrierea rapidă a celor care nu s-au calificat, dar obstacolele legale au îngreunat implementarea acestuia. Potrivit deciziei instanței italiene, „cele două țări de origine ale imigranților, Bangladesh și Egipt, nu sunt considerate sigure.” Această declarație se bazează pe o decizie anterioară a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Judecătorii au a decis că, în conformitate cu „procedura de frontieră aplicabilă” și cu prevederile Protocolului pentru transferul imigranților în afara teritoriului albanez, acești migranți „au dreptul de a fi transferați în Italia”.
16 solicitanți de azil se întorc în Italia
Luni, guvernul italian a trimis o navă militară cu 16 solicitanți de azil în Albania, unde urmau să aștepte soluționarea cazurilor lor. La sosirea miercuri în portul Shengjin, a fost dispusă întoarcerea a doi minori sub 16 ani și a altor două persoane aflate în situații vulnerabile, ale căror condiții le-au împiedicat să rămână în Albania, potrivit ziarului italian. Republica. Circumstanțele i-au invalidat detenția, întrucât acordul prevede că numai migranții din țări considerate sigure pot fi trimiși în Albania. În acest fel au rămas în așteptare 12 persoane, care sâmbăta aceasta au plecat să se întoarcă pe teritoriul italian.
În ciuda eșecului, Meloni s-a angajat să ajusteze planul și a convocat un Consiliu de Miniștri pentru a căuta soluții. Ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, a susținut că acest model ar putea pune bazele viitorului Pact UE pentru Imigrație, programat pentru 2026.
Modelul Meloni și UE
Deși Justiția a răsturnat planul italian de deportare, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat interesat de a explora ideea promovată de Meloni și a înființat centre de deportare a migranților în afara Uniunii Europene. Într-o scrisoare trimisă luni șefilor de stat și de guvern ai UE, șeful executivului comunitar a sugerat „explorarea altor căi inovatoare” și învățarea din implementarea protocolului dintre Italia și Albania.
Inițiativa, care are sprijinul anumitor sectoare din Europa, nu a fost bine primită de toți partenerii: guvernul lui Pedro Sánchez a precizat că Spania se opune acestui tip de acord. Poziția Spaniei este astfel aliniată cu o viziune mai umanitară și contrară externalizării gestionării migrației către țări din afara UE.
„Doctrina Meloni” pare să fie acum în frâu după decizia instanței și rezistența mai multor țări membre. Pe măsură ce UE caută soluții la criza migrației, punerea în aplicare a acestor acorduri cu țări terțe va continua să fie un subiect de dezbatere intensă. @mundiario