Conflictul instituțional dintre Congres iar cel Senat pare să fie departe de a fi încheiat, iar noul punct de fricțiune este reforma legală de care, printre alte măsuri, ar putea beneficia prizonierii de ETA. Decizia Consiliului Congresului, controlată de PSOEdin depune reforma la Monitorul Oficial de Stat (BOE) a provocat o confruntare directă cu Senatul, prezidat de Pedro Rollán din Partidul Popular (PP). Rollán a considerat că respingerea reformei de către Senat, susținută de o majoritate absolută, ar fi trebuit tratată ca un “veto”, dar nu a fost înregistrată în timp util, ceea ce a declanșat controversa.
Partidul Popular și-a anunțat intenția de a duce conflictul la Curtea Constituționalăinvocând o ciocnire a puterilor între ambele camere. Această inițiativă vine după Voxîntr-o mișcare timpurie, și-a anunțat marți intenția de a face recurs din același motiv.
Plângerea PP în fața Curții Constituționale adaugă tensiune unui scenariu deja tulbure, în care confruntarea dintre Guvernul Pedro Sanchez iar opoziţia de Alberto Núñez Feijóo sa intensificat, mai ales după plângerea PP împotriva PSOE pentru presupuse finanţare ilegală. Popularii îl acuză pe președintele Guvernului că folosește instituțiile în mod necorespunzător, iar acest nou conflict alimentează acea critică.
Originea acestei ciocniri instituționale constă în utilizarea procedurii de “conflict de puteri”, ceea ce permite uneia dintre camere să pretindă că cealaltă i-a invadat puterile. În aprilie, PP a recurs deja la această formulă în legătură cu procesarea legii amnistiei, deși în cele din urmă nu a reușit să denunțe Congresul în fața Curții Constituționale din cauza unei erori de termene. Acum, PP recurge din nou la această strategie, acordând o lună Congresului pentru a rectifica și a convoca o nouă sesiune plenară pentru a dezbate veto-ul Senatului.
Consiliul Congresului a dispus publicarea lui în BOE
Anunțul PP vine după decizia Consiliului Congresului de a publica definitiv regulamentul în această vineri, oficializându-i astfel publicarea în BOE. Acest lucru complică și mai mult situația, întrucât Senatul fixase 14 octombrie ca termen limită pentru respingerea reformei. Potrivit purtătorului de cuvânt al PP la Senat, Alicia García, președintele Congresului, Francina Armengol, a „uzurpat” puterile Senatului ignorând această dată și procedând la prelucrare fără suportul legal necesar.
Conflictul privind termenele limită și interpretarea reglementărilor adaugă confruntării un strat de complexitate juridică. În timp ce Senatul susține că termenele limită pot fi prelungite până în următoarea zi lucrătoare dacă ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, Congresul susține că această prevedere se aplică numai termenelor interne ale Senatului, și nu celor 20 de zile lucrătoare stabilite de către Constituție pentru proceduri urgente.
Controversa s-a învârtit și în jurul caracterizării respingerii Senatului drept „veto”. Rollán, președintele Camerei Superioare, susține că situația este fără precedent și lipsită de precedent în jurisprudența Curții Constituționale. Această lipsă de precedent ar putea complica procesul judiciar și ar putea deschide un nou capitol în tensiunile dintre Guvern și opoziție, întrucât intervenția Curții Constituționale este așteptată să rezolve conflictul.
Această confruntare dintre Congres și Senat este cel mai recent episod dintr-o serie de dezacorduri instituționale care reflectă polarizarea politică din Spania. Între timp, consecințele acestei reforme legale, care include măsuri controversate precum eliberarea prizonierilor ETA, continuă să genereze dezbateri puternice în rândul diferiților actori politici și sociali din țară. @mundiario