Noi fosile dezvăluie cheile evoluției rumegătoarelor – Știință Știri


Studiul relevă aspecte cheie despre enigmatic Amphimoschuso rumegătoare care a trăit în Europa în timpul Miocenului, între 17,5 și 13,8 milioane de ani în urmă.

Cercetarea condusă de Israel M. Sánchezasociat cu Institutul Catalan de Paleontologie Miquel Crusafont, cu participarea personalului de cercetare de la Universitatea din Alcalá, Zaragoza și Muzeul Național de Științe ale Naturii, a analizat resturi fosile care ne permit să cunoaștem pentru prima dată în 150 de ani postcraniană scheletul acestui animal descris în 1873 din care s-au găsit doar resturi fosile craniene și dentare.

Echipa științifică a reușit să reconstruiască anatomia și relațiile de rudenie ale lui Amphimoschus datorită fosilelor nepublicate găsite în mai multe situri franceze.

Echipa științifică a reușit reconstruiți anatomia și relațiile de rudenie Amphimoschus datorită fosilelor nepublicate găsite în siturile franceze Artenay, Aerotrain și Thenay, împrumutate cercetătorilor de către Muzeul National de Istorie Naturală din Paris.

Rezultatele sugerează că această rumegătoare fără apendice craniene a ocupat o poziție evolutivă bazală în cadrul grupului cervoizi, adică rumegătoarele cele mai apropiate de căprioarele moderne.

O specie care nu este înrudită cu bovide

Această cercetare provoacă ipotezele bine acceptate anterior care au asociat Amphimoschus cu bovoidei, grupul de rumegătoare care este cel mai mult legate de bovide (antilope, bivoli, capre etc.) decât cu alte rumegătoare.

„Cu datele adăugate ale scheletului postcranian, am putut să confirmăm acest lucru Amphimoschus Nu este legat de bovide așa cum se credea anterior, dar este un membru bazal al cervoizilor”, explică Israel M. Sánchez.

Datorită analizelor filogenetice am reușit să redesenăm arborele evolutiv al rumegătoarelor și să identificăm cele trei mari filiații cărora le aparțin grupele actuale.

Israel M. Sánchez

„Datorită analizelor filogenetice am reușit să redesenăm arborele evolutiv al rumegătoarelor și să identificăm cele trei linii mari cărora le aparțin grupele actuale: Giraffomorpha, Cervidomorpha și Bovidomorpha”, adaugă cercetătorul MNCN. Juan López Cantalapiedra.

Fântână: PCI

Drepturi: Creative Commons.

Source link


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *