The Procurorul Statuluidependent de Ministerul Justitieiși-a prezentat acuzațiile în această miercuri înaintea Curtea Constituțională Ca răspuns la întrebarea de neconstituționalitate ridicată de Camera Penală a Curții Supreme împotriva legii amnistiei. Într-un document de 37 de pagini, Procuratura solicită inadmisibilitatea contestației din chestiuni de formă, susținând că Curtea Supremă nu a justificat în mod corespunzător defectele constituționale ale normei, „în ceea ce privește aplicarea și relevanța acesteia”. De asemenea, în cazul în care recursul este admis, solicită respingerea susținărilor de fond având în vedere că legea nu încalcă principiile egalității și securității juridice.
Rezumatul evidențiază că recursul Curții Supreme include „argumente politice și doctrinare care depășesc cu mult natura juridic-constituțională a unei chestiuni de neconstituționalitate.” Camera Penală a Curții Supreme, care i-a condamnat pe liderii independenței catalane pentru crime precum răzvrătire și delapidaresusţine că legea amnistiei încalcă drepturile constituționale a egalității în fața legii, a securității juridice și a interzicerii arbitrarului.
Unul dintre punctele principale ale apărării Procuraturii Statului este că legea amnistiei nu încalcă principiul egalității în fața legii. Deoarece aceasta este o regulă excepțională, Profesia juridică justifică un tratament diferențiat între cetățeni. Bazându-se pe deciziile anterioare ale Curții Constituționale, subliniază că legea amnistiei este menită să abordeze o situație de fapt singulară, în speță, acte legate de Procesul de independență al Catalanieidelimitate material și temporal.
Curtea Supremă susține în scrisul său că amnistia discriminează în favoarea celor implicaţi în procesul de independență, întrebându-se de ce nu se extinde și la alte infracțiuni comise cu motivații diferite. Cabinetul răspunde că principiul egalității presupune tratarea în mod egal a situațiilor similare, dar nu împiedică diferențierea situațiilor diferite dacă există motive obiective pentru a face acest lucru, așa cum este cazul de față.
Securitate juridică și discrepanțe ideologice
Un alt punct cheie al recursului de la Curtea Supremă este că legea amnistiei subminează principiul securității juridiceprin generarea de incertitudine cu privire la aplicarea legii. Curtea susține că norma introduce a „amnistia permanentă revizuibilă”care ar putea afecta predictibilitatea acțiunilor puterii publice.
Procuratura Statului răspunde că legea stabilește clar actele care vor fi amnistiate, ceea ce garantează securitatea juridică. Potrivit înscrisului, argumentul Curții Supreme nu arată cum legea generează insecuritatedar se bazează pe criterii politice și ideologice.
În documentul Avocatului se subliniază și “defecte de procedura” a recursului prezentat de Curtea Supremă. Se explică că problemele de neconstituționalitate trebuie să lege anumite articole ale legii de anumite încălcări constituționale, ceea ce, potrivit rezumatului, nu a fost făcut în mod adecvat în acest caz.
Analiza tehnică a Procuraturii Statului evidențiază că lipsa justificării legale a contestației ar trebui să conducă la inadmisibilitatea acesteia de către Curtea Constituțională.
Viitorul legii amnistiei în mâinile Curții Constituționale
Această primă pronunțare a Curtea Constituțională privind legea amnistiei va fi cheia pentru a determina viitorul legii, care a fost una dintre cele mai controversate din istoria recentă a Spaniei. Dezbaterea asupra constituționalității sale a generat numeroase provocări, iar soluționarea problemei ridicate de Curtea Supremă va marca o piatră de hotar în acest proces. În funcție de hotărâre, legea ar putea fi ratificată sau se poate deschide un nou capitol în disputa juridică și politică din jurul procesului de independență al Catalaniei.
Decizia Curții Constituționale va avea implicații importante nu numai pentru cadrul legal al amnistiei, ci și pentru climatul politic din Spania, în special în ceea ce privește relațiile cu Catalonia și gestionarea viitoarelor provocări constituționale. @mundiario