Un studiu al Institutului de Institutul de diagnostic de mediu și studii de apă (IDAEA-CSIC) El a analizat prezența aditivilor asociați cu plasticul în alimentele reprezentative ale dietei spaniole.
Obiectivul lucrării publicate în Jurnalul de materiale periculoase A fost estimarea expunerii zilnice a oamenilor la acești compuși prin alimente. Rezultatele arată că în 85 % din cele 109 eșantioane de alimente evaluate au fost detectate unele dintre acești aditivi, deși valorile medii de admisie găsite sunt mai mici decât recomandările Autorității Europene pentru Sănătate.
Estacouncile precum EFSA (Autoritatea Europeană de Securitate Alimentară) și USEPA (Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite), au atribuit valori maxime zilnice de admisie pentru unii dintre compușii analizați, în special 15 dintre cei 20 de plastifianți detectat în probe alimentare. Pentru aceste cazuri, cercetătorii au efectuat o evaluare a riscurilor.

Dacă luăm în considerare scenariul de expunere ridicat pentru sugari și copii mici, aceste valori sunt depășite pentru doi dintre compuși
Julio Fernández Arribas, primul autor al lucrării

„Am observat că, dacă luăm în considerare valorile medii găsite în alimente, în niciun caz nu depășesc valorile recomandate; Idaea Julio Fernández Arribasprimul autor de lucru.
„Deși legile actuale sunt îndeplinite, punerea în aplicare a legilor mai restrictive pentru acei compuși ale căror efecte dăunătoare la anumite doze sunt deja cunoscute astăzi”, spune principalul autor al studiului și directorului Idaea, subliniază, Idaea, Idaea, Idaea, Idaea, Idaea, Ethel Eljarrat.
Noi compuși de plastifiant
Diverse investigații au demonstrat toxicitatea unor aditivi din plastic, cum ar fi esterii organofosfati, utilizați ca retardare de flacără și ftalați, utilizate pentru a face plasticul mai rezistent și mai flexibil.
Ca răspuns la aceste dovezi, industria alimentară a încorporat utilizarea de noi plastifianți, cum ar fi unele citrate și adipatos, considerate a priori de o toxicitate mai mică. Cu toate acestea, studiile recente subliniază că unii dintre acești compuși alternativi provoacă, de asemenea, efecte adverse asupra sănătății în sănătatea pe termen lung.
În acest studiu, concentrațiile de esteri organofosforus, ftallari alternativi și plastifianți au fost evaluate simultan în diferite categorii de produse alimentare
Acest studiu a evaluat simultan concentrațiile de esteri organofosforus, ftalați alternativi și plastifianți în diferite categorii de alimente (alimente pentru copii, cereale, lactate, ouă, pește, carne, carne, fructe și legume, leguminoase, dulciuri, uleiuri și condimente).
Acestea au fost selectate în funcție de modelul de consum din Spania, conform datelor de la Ministerul Agriculturii, Pescuitului și Alimentelor, caracterizate prin consum ridicat de alimente proaspete (aproximativ 40 %), precum și creșterea vânzării de produse ambalate din plastic și mese preparate.
„Am analizat o mare varietate de produse de diferite mărci, atât în vrac, cât și ambalate, încercăm să acoperim cea mai mare gamă posibilă de scenarii de expunere dietetică”, explică el Fernández Arribas.

Am analizat o mare varietate de produse de diferite mărci, atât în vrac, cât și ambalate
Julio Fernández Arribas

„Nivelurile totale de plastifiant sunt localizate la o valoare medie de 61 nanograme pe gram (ng/g), deși sunt atinse până la 22 de micrograme pe gram (µg/g)”, spune cercetătorul. Legislația Uniunii Europene nu stabilește un nivel maxim de aditivi din plastic în alimente, ci garantează securitatea alimentară prin reglementarea materialelor destinate să intre în contact cu alimentele, stabilind limitele maxime ale migrației pentru anumite substanțe.
Studiul a relevat faptul că opt din zece alimente au cel puțin un plastifiant, fiind plastifianți alternativi la cei mai frecventi ftalați. Conform Eljarratau fost observate diferențe semnificative în funcție de tipul de ambalaj, ceea ce sugerează că materialul în contact cu alimentele influențează prezența compușilor.
„Am fost surprinși de concentrațiile unor plastifianți, cum ar fi acetil fiscal de citrat (ATBC), în recipiente de sticlă, care s -ar putea datora stratului de lac polimeric prezent în capacele metalice ale acestor produse”, spune cercetătorul. În total, au fost identificați 20 de plastifianți diferiți, cu variabilitate Conform categoriei alimentare și a mărcii de produse.
De asemenea, au analizat vasele pregătite pentru a găti în recipiente din polipropilenă
Cercetătorii au analizat, de asemenea, mâncărurile pregătite să gătească în recipiente din polipropilenă. Pentru a determina transferul plasticalizatorilor în timpul gătitului la cuptor sau în cuptorul cu microunde, cercetătorii au efectuat teste în condiții reale, analizând mâncare înainte și după gătit. Rezultatele arată că procesele de gătit cresc expunerea la compuși de până la 50 de ori.
„Deși nivelurile medii detectate sunt sub limitele de migrație stabilite de Comisia Europeană, vă recomandăm, ca măsură de precauție, să nu încălziți mâncarea în acest tip de containere”, adaugă el Eljarrat.
Evaluare a riscurilor
Cercetătorii au efectuat o evaluare a scenariilor de expunere, calculând aportul mediu zilnic total de 288 nanograme pe kilogram de greutate corporală la adulți, carnea fiind principala sursă de expunere (59 %), urmată de cereale, leguminoase și dulciuri (20 %).
Rezultatele indică un aport zilnic considerabil mai mare la sugari și copii mici, datorită greutății corporale mai mici și consumului de alimente pentru copii. În cazul sugarilor, aportul mediu total atinge 2262 nanograme pe kilogram de greutate și de 1155 nanograme pe kilogram la copii de la unu la trei ani. În aceste etape, pe lângă alimentele pentru copii, carnea este o sursă importantă de aport.
Rezultatele indică un aport zilnic considerabil mai mare la sugari și copii mici
După cum s -a menționat anterior, valorile medii de admisie găsite sunt mai mici decât recomandările, deși „în unele cazuri, valorile de expunere la aport se apropie sau depășesc pragul de risc. Ar trebui să fie Eljarrat.
Cu acest studiu, cercetătorii subliniază necesitatea de a continua evaluarea și monitorizarea aditivilor asociați cu materialele plastice alimentare, în special în grupurile cele mai vulnerabile de vârstă.
Această cercetare face parte din proiectul Expoplas (evaluarea expunerii umane la aditivi chimici asociați cu plastic), finanțată de Ministerul Științei, Inovării și Universităților în cadrul apelului pentru provocările de cercetare a proiectelor de cercetare și dezvoltare (2019).
Referinţă:
Fernández-Arribas, J., Moreno, T., și Eljarrat, E. „Aditivi plastici în dietă: apariție și expunere dietetică în diferite grupuri de populație”. Journal of Hazardoous Materials.