Președintele de Rusia, Vladimir Putinși-a reafirmat vineri această opoziție fermă față de orice încercare de a Ucraina să achiziționeze arme nucleare. În timpul unei întâlniri cu mass-media internaționale din puterile emergente ale BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), Putin a subliniat că Rusia nu va permite nici măcar discuția despre obținerea de către Ucraina a armelor de distrugere în masă ca alternativă la o intrare din ce în ce mai complicată în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

„Pot spune chiar acum că Rusia nu va permite acest lucru sub nicio circumstanță”, Președintele rus a subliniat, ca răspuns la declarațiile președintelui ucrainean, Volodymyr Zelenskycare a sugerat că Ucraina ar putea lua în considerare opțiunea nucleară dacă i se refuză aderarea la Alianța Atlantică pentru a-și garanta securitatea.

Comentariul lui Zelensky a venit după o conversație la New York, în septembrie, cu Donald Trump, în care președintele ucrainean a indicat că Ucraina ar putea căuta arme nucleare dacă Washingtonul nu susține în cele din urmă integrarea sa în NATO. Cu toate acestea, Zelensky a clarificat ulterior că un program nuclear nu este în planurile sale actuale, deși posibilitatea rămâne o sugestie intolerabilă pentru Moscova. „Orice pas în această direcție va provoca un răspuns adecvat”, a avertizat Putin, clarificând că o cursă a înarmărilor în Ucraina pentru a se proteja sub un scut de descurajare va fi de fapt văzută ca o amenințare directă.

Pe lângă faptul că și-a reiterat respingerea unui presupus program nuclear ucrainean, Putin a subliniat că scopul său este de a obține victoria totală în războiul împotriva Ucrainei. „Armata rusă nu devine doar una dintre cele mai avansate din punct de vedere tehnologic, ci și cea mai pregătită pentru luptă”, a spus președintele. „Și când membrii NATO se vor sătura să lupte cu noi, vom fi totuși pregătiți să continuăm această luptă. Și victoria va fi a noastră”, a afirmat el.

În ceea ce privește posibilitatea rezolvării pașnice a conflictului, Putin și-a exprimat interesul pentru încheierea războiului, dar a condiționat orice negocieri de discuțiile de la Istanbul din martie 2022, care s-au prăbușit după dezvăluirea masacrului de la Bucha. Kremlinul menține ca una dintre principalele sale cereri ca NATO să renunțe la viitoarea aderare a Ucrainei, care a fost un punct central al conflictului de la începutul invaziei din februarie 2022, pe lângă îndeplinirea obiectivelor sale precum „denazificarea” și dezarmarea. Ucraina, transformă țara într-un bloc „neutru” și păstrează complet cele cinci provincii ucrainene în care își menține prezența (Crimeea, Donețk, Lugansl, Herson și Zaporizhzhia).

Rusia caută sprijin în BRICS

Următorul eveniment internațional cheie pentru Rusia va fi summitul BRICS, care va avea loc la Kazan între 22 și 24 octombrie. La această întâlnire, Putin speră să obțină sprijin internațional, cu prezența confirmată a unor țări cheie precum Brazilia, India, China, Africa de Sud, precum și a celorlalți membri Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Este planificată și participarea secretarului general al ONU, António Guterres, ceea ce adaugă greutate diplomatică reuniunii într-un moment crucial pentru politica externă a Rusiei.

Problema armelor nucleare a căpătat din nou proeminență după declarațiile lui Zelensky, care a amintit că Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în 1994 prin Memorandumul de la Budapesta. În schimb, Statele Unite, Regatul Unit și Rusia s-au angajat să garanteze suveranitatea și securitatea Ucrainei. Cu toate acestea, Kiev susține că acele garanții au fost încălcate atunci când Rusia a anexat Crimeea în 2014 și, ulterior, a lansat o ofensivă la scară largă asupra Ucrainei în 2022.

Kremlinul a folosit în mod repetat argumentul unui presupus program nuclear ucrainean pentru a-și justifica invazia, în ciuda faptului că nu există dovezi ale unei astfel de evoluții. Putin a declarat vineri că Ucraina „s-a gândit să aibă arme nucleare”, într-o aparentă referire la comentariile lui Zelensky la Conferința de Securitate de la München din 2022, unde președintele ucrainean a sugerat că țara sa și-ar putea reconsidera poziția dacă armele sale nucleare nu sunt garantate.

La rândul său, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a repetat o acuzație comună în ultimii ani, afirmând că „regimul nazist” din Ucraina încearcă să dezvolte o „bombă murdară”. Această declarație încearcă să stârnească temerile în Occident cu privire la utilizarea de către Kiev a armelor nucleare, o strategie pe care Moscova a folosit-o pentru a destabiliza sprijinul internațional pentru Ucraina și pentru a crea o narațiune a amenințării nucleare în contextul conflictului. @mundiario