Linia dura a regimului iranian își intensifică presiunea pentru ca țara să dezvolte arme nucleare, mișcare care a câștigat putere după recentele conflicte cu Israel. Cele mai conservatoare voci din parlamentul iranian și sectoarele apropiate liderului suprem, ayatollah Ali Khameneisolicită o revizuire a doctrinei apărării naționale, care interzice până acum fabricarea de arme atomice. Această cerere este în creștere într-un context de tensiuni geopolitice și amenințări cu represalii militare între Iran și Israel.
Trecutul 5 octombrieun cutremur în Semnanpentru unii 200 de kilometri la est de Teheranula generat speculații pe rețelele de socializare cu privire la posibilitatea ca acesta să fi fost un test nuclear. Deși s-a confirmat că a fost doar un eveniment seismic, ziarul iranian Teheran Timescare acționează ca purtător de cuvânt al liniei dure a regimului, a subliniat pe coperta sa că cererea de arme nucleare este în creștere.
Presiunea către dezvoltarea nucleară vine de la un grup de 39 parlamentari conservatori care, în aceeași zi a cutremurului, au trimis o scrisoare către Consiliul Suprem de Securitate Națională. În scrisoare, ei au solicitat revizuirea doctrinei defensive a țării pentru a „întări descurajarea defensivă”, cu referire clară la amenințările venite din Israel. Această scrisoare, semnată de membriil Consiliul de Coaliție al Forțelor Revoluției Islamiceo fracțiune ultraconservatoare, reflectă cea mai rigidă poziție din cadrul regimului, care se opune oricărui acord cu Vest.
De la atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului trecutul 1 octombrie, ca răzbunare pentru asasinarea liderilor de Hamas şi Hezbollahțara este în alertă pentru a posibil răspuns militar israelian. Acest lucru a generat un climat de incertitudine cu privire la stabilitatea în Orientul Mijlociu și a zădărnicit încercările președintelui iranian, Masud Pezeshkianpentru a relua conversațiile cu Vest despre programul nuclear.
La mijlocul lunii septembrie, președintele Pezeshkian și-a exprimat disponibilitatea de a negocia direct cu Statele Unite pentru a reînvia acordul nuclear. 2015care a permis supravegherea internațională a programului atomic al Iranului. Acest acord, cunoscut sub numele de Planul de acțiune cuprinzător comun (JCPOA)limitat la Îmbogățirea cu uraniu din Iran și a facilitat reducerea sancțiunilor care îi sufocă economia. Cu toate acestea, evenimentele recente au subminat aceste speranțe și au întărit vocile care pledează pentru dezvoltarea unui arsenal nuclear fără supraveghere internațională.
Posibilitatea reluării acestui pact, care a permis reducerea sancțiunilor, este cheia pentru îmbunătățirea economiei iraniene, afectată de niveluri ridicate de nemulțumire socială care s-au reflectat în protestele masive din 2022 după moartea tinerei Mahsa Amini. Cu toate acestea, tensiunile recente au deturnat guvernul de la concentrarea sa diplomatică și au alimentat dezbaterile cu privire la necesitatea armelor atomice ca mijloc de descurajare.
Pe lângă conservatorii din parlament, la dezbaterea asupra programului nuclear iranian au participat și alte personalități publice relevante. Hassan Khomeininepotul Ayatollahului Ruhollah Khomeinifondator al Republica Islamicăși un cleric moderat care îl sprijină pe președintele Pezeshkian, a făcut recent aluzie într-un interviu la necesitatea de a întări capacitățile de descurajare ale Iranului. Aceste declarații au fost interpretate ca sprijin implicit pentru posibilitatea modificării poziției țării cu privire la armele nucleare.
Analistul Naysan Rafatidin International Crisis Group, constată că la Teheran ia naștere un „cor tot mai puternic” care solicită crearea de arme nucleare, ceea ce indică faptul că această dezbatere ar putea pregăti terenul pentru o schimbare în politica națională de apărare. Deși regimul a negat în mod repetat că ar avea intenții militare cu programul său atomic, acumularea de uraniu îmbogățit la 60% iar declarațiile publice sugerează o schimbare de curs.
Presiunea internă tot mai mare de a achiziționa arme nucleare este influențată și de acțiunile Israelului, care și-a menținut o poziție fermă în opoziția sa față de programul nuclear al Iranului. Israelul, despre care se crede că deține arme nucleare, deși nu a admis niciodată acest lucru, consideră că un Iran capabil să aibă arme nucleare ar fi o amenințare directă la adresa existenței sale.
Recentele represalii ale Tel Avivului împotriva Hamas și Hezbollah, ambele susținute de Teheran, și războiul din Liban i-au slăbit pe acești aliați strategici ai regimului persan, determinând Iranul să caute alte modalități de a descuraja Israelul să lanseze atacuri directe împotriva instalațiilor sale nucleare. Potrivit analistului Barbara Slavin de la Centrul Stimson, Degradarea acestor grupuri a crescut presiunea asupra Iranului pentru a găsi noi forme de apărare, consolidând cererea de arme atomice.
În ciuda speculațiilor, doctrina nucleară este puternic înrădăcinată în deciziile liderului suprem iranian. În prezent, fatwa (hotărârea judecătorească islamică), emisă de ayatollahul Khamenei, este încă în vigoare, care interzice dezvoltarea armelor nucleare întrucât este considerată contrară islamului. Cu toate acestea, progresele recente în îmbogățirea uraniului, adăugate la lipsa supravegherii internaționale de la plecarea Statelor Unite din acordul din 2018au generat îngrijorare în rândul observatorilor internaționali. @mundiario